Un citat popular spune, „arată-mi prietenii tăi și eu îți voi arăta viitorul.” Mesajul pe care îl transmite, se poate aplica și la informația pe care o consumăm. Ideile cu care ne hrănim creierul, determină mentalitatea noastră, la rândul ei, mentalitatea definește comportamentul și acesta determină traiectoria vieții noastre. Datorită lumii căzute în care trăim, creștinii, mai mult ca oricine, sunt chemați să fie vigilenți cu privire la cuvintele pe care le cred.
În secțiunea de încheiere a Predicii de pe Munte (Mat. 5:1-7:29; Luca 6:20-49) Domnul Iisus are câteva rostiri prin care ne cheamă la discernământ, câteva rostiri care ne prezintă traiectorii diferite în viață. El spune:
Păziți-vă de proroci mincinoși. Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt niște lupi răpitori. Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. Orice pom care nu face roade bune este tăiat și aruncat în foc. Așa că după roadele lor îi veți cunoaște. (Mat. 7:15-20).
Din rostirea aceasta înțelegem că traiectoria vieții noastre depinde de cuvintele pe care le credem. Pentru că există o singură învățătură adevărată, suntem chemați să ne ferim de cei care ne aduc învățături false. Dar cine sunt acești proroci falși, și cum pot să fie identificați? Acestea sunt întrebările la care vom încerca să oferim un răspuns în această postare.
Identitatea celor care ne pun în pericol
În această epocă, Împărăția lui Dumnezeu există în paralel cu lumea căzută. Amenințarea vine din cauza aceasta și acesta este motivul pentru care trebuie să fim circumspecți, să ne păzim și să fim vigilenți.
Amenințarea vine atât din exterior cât și din interior. Pericolul vine din partea unor oameni. Aceste persoane sunt numite de Domnul Iisus „proroci mincinoși” (gr. pseudoprophetes). Sensul mai restrâns al acestui termen include orice persoană care pretinde că are revelații directe din partea lui Dumnezeu. În acest sens sunt incluși oameni precum: Mohamed, Joseph Smith, Ellen White, Papa și numeroși ghicitori neoprotestanți. Sensul mai larg, care include și sensul restrâns, se referă la orice persoană care aduce învățătură falsă despre Dumnezeu. Acest sens este cel folosit de Iisus aici. Pericolul cel mai des întâlnit, atât în vremea de atunci cât și azi, sunt persoanele care aduc învățături false. Privind la avertizarea Domnului Iisus vedem că apostolii îi avertizau pe creștini de aceleași pericole. Pavel spune:
Luați seama dar la voi înșivă și la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi, ca să păstoriți Biserica Domnului, pe care a câștigat-o cu însuși sângele Său. Știu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruța turma, și se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăța lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. De aceea vegheați... (Fapte 20:28-31a).
Cum putem să îi distingem pe acești „lupi răpitori”, dacă ei se infiltrează în mijlocul bisericii vizibile?
Criteriul discernământului
Hristos ne oferă criteriul după care prorocii falși sunt cunoscuți și explică acest criteriu printr-un exemplu – pomul bun și pomul rău. În această explicație, Domnul Iisus subliniază felul roadelor. Observăm că, distincția nu este între prezența roadelor, sau cantitatea lor, ci este între esența lor. Pomul rău poate să aibă multe roade. La fel și prorocii falși, pot să aibă o mulțime de roade, să fie productivi, să fie plini de energie, să fie atractivi – dar dacă rezultatele sunt rele, greșite, atunci vedem că de fapt, sursa lor este rea.
Roadele rele au consecințe vizibile și prin acestea se pot deosebi. Prorocii falși lasă urme, desfigurează comunitățile, deturnează biserica vizibilă și ruinează viețile oamenilor. Ei aduc învățături false care pervertesc închinarea și produc haos în viața bisericii. Formează oamenii din biserică după dorințele lor și nu după învățătura apostolică, astfel îi înjugă pe oameni sub idealurile și opiniile lor, nu îi mai disciplinează spre sfințirea conform Cuvântului lui Dumnezeu.
Deseori suntem tentați să urmăm aceste cuvinte false, să ne supunem acestor proroci falși deoarece aparența lor ne place. De aceea apostolul Pavel îl îndeamnă pe Timotei:
Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii şi morţii, şi pentru arătarea şi Împărăţia Sa: propovăduieşte Cuvântul, stăruieşte asupra lui la timp şi ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea şi învățătura. Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor. Îşi vor întoarce urechea de la adevăr şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite. (2 Tim. 4:1-4)
În vremea noastră s-au înmulțit prorocii falși, chiar mai mult decât în trecut, au devenit mai vizibili decât în trecut. Sunt mai subtili pentru că de multe ori nu se prezintă ca reprezentând o religie organizată, ci pur și simplu promovează o învățătură falsă despre Dumnezeu sau despre viață. Prorocii falși nu sunt doar cei care țin slujbe sau prelegeri teologice, ci și politicieni, cântăreți, regizori de filme, profesori, rude, prieteni – oricine aduce un cuvânt greșit despre Dumnezeu, despre viața creștină, sau despre viitorul omului și al lumii.
Acele cuvinte false, care înșală, ne mută încrederea și speranța de la Cuvântul lui Dumnezeu, de la această veste bună a Împărăției. Pentru că Evanghelia lui Hristos este singura veste bună care ne schimbă viața (acum și în viitor), pentru că este singurul Cuvânt care ne scoate din robia păcatului și ne scoate din moartea mormântului, suntem chemați să ne ferim de cuvintele false. Trebuie să stăm aproape de Evanghelie, să avem atenția îndreptată spre evanghelie, să ne petrecem timpul învățând Evanghelia în biserică – pentru ca, fiind familiarizați cu ceea ce este adevărat, să distingem mai ușor minciuna.